C.N. „EUDOXIU HURMUZACHI”
Repere istorice:
1865- La propunerea lui Mihai Pitei, prefect al judeţului Rădăuţi, a fost inițiat Fondul Școlar necesar pentru înfiinţarea unei şcoli primare şi a unui gimnaziu de patru clase, în Rădăuţi;
1871, 15 august- Membrii Consiliului Fondului Şcolar, cu sprijinul baronului Felix Pino (preşedintele Bucovinei), obţin decizia imperială de înfiinţare a unui liceu real (Realgymnasium), în Rădăuţi. Consiliul Comunal a purtat tratative cu Ministrul Agriculturii din Austria și a obținut, prin închiriere, localul Spitalului Militar al Hergheliei Rădăuți, iar prin decret imperial, se aprobă înfiinţarea unui Gimnaziu Inferior de Stat, în Rădăuţi;
1871, 22 august- A fost emisă dispoziţia ministerială de înfiinţare a liceului din Rădăuţi, limba de predare fiind germană;
1872, 1 octombrie- Cursurile încep prin manifestările sărbătoreşti organizate la liceul din Rădăuți. La acestea au participat: Orest Renney de Herșani, prefectul districtului Rădăuți; Imrichowschi, primar al orașului Rădăuți; W. Heke, directorul Hergeliei din Rădăuți; Ernst Rudolf Neubauer, directorul școlii nou înființate; profesorii Zbierzchowski de Grzymata și Ioan Procopovici, împreună cu elevii de la acea dată;
Cărturarul Ernst Rudolf Neubauer (1828–1890) a fost primul director al liceului, fiind numit în funcție în anul 1872. Acesta a funcționat la Obegymnasium vom Czernowitz unde a desfășurat o importantă activitate, de peste 25 de ani de predare a literaturii și istoriei. A luptat pe baricadele revoluției din 1848-1849, în Viena; a fost jurnalist și prozator, exilat la Cernăuți pentru activitatea sa revoluționară. Aici a fost profesor și ziarist, directorul și editorul ziarului „Bukowina”, care a apărut între 1862 și 1868. A scris lucrări literare sau de istorie precum: Cântece patriotice austriece (1849); Cele patru puncte cardinale ale căsătoriei (1855); Cântece din Bucovina (1855); Povestiri din Bucovina (1868); Despre Tristan și Isolda (1876); Anacreon de Teos (1876); Prințul Constantin Brâncoveanu (1877) etc. A descoperit și promovat elevi talentați precum Karl Emil Franzos și Mihai Eminescu. Neubauer s-a retras din Consiliul Școlar de la Obergymnasium, în anul 1884, și și-a dedicat întreagă activitate literaturii;
1878- Liceul din Rădăuţi se transformă din liceu real (Realgymnasium) în liceu clasic;
1880, 18 octombrie- Prin decizia împăratului Francisc Iosif, liceul se întregeşte cu clase din cursul superior (Obergymnasium), decizie aplicată începând cu data de 1 septembrie 1881;
1885- A fost susținut primul examen de bacalaureat. Cei dintâi elevi ce au promovat bacalaureatul au fost: Johann Plach, Ștefan Sbiera, Mazx Hofmann, Emilian Hellwig, David Harth, George Galin, Oscar Timmel, Eduard Hexel, Henrich Brichze, Florian Lupu și Abraham Harth;
1908-1909- Are loc reforma care aduce o mai bună și eficientă organizare a cursurilor şi a examenului de bacalaureat;
1910– Deschiderea claselor româneşti şi anunţarea concursului pentru ocuparea a două catedre cu profesori titulari români;
1911- Profesorul Leonida Bodnărescul pune bazele bibliotecilor pentru profesorii şi elevii liceului. Se înfiinţează capela şcolară, se construiesc: sala de gimnastică și sala de desen. Odată cu venirea lui Albert Kollmann (pictor academic cu studii la Viena), ca profesor de desen, la Obergymnasium vom Radautz s-a înființat un cerc de desen frecventat de tinerii liceeni;
1913-1914- Are loc deschiderea clasei a V-a româneşti şi transformarea, în aprilie 1914, a claselor româneşti în „Secţia româno-germană a Liceului de Stat în Rădăuţi”;
1914-1918- Bucovina a fost teatru de operațiuni în timpul Primului Război Mondial. Orașul Rădăuți a fost de mai multe ori ocupat de trupele țariste, cursurile școlare fiind întrerupte, iar clădirile liceului au fost rechiziționate în scopuri militare. O parte a tinerilor din anii terminali de gimnaziu au fost declarați „maturi” și trimiși pe fronturile Primului Război, situație reflectată de Vasile Țigănescu, în romanul său, Gaudeamus;
1918, mai- Se redeschid cursurile şcolare;
1918, septembrie- Se desfășoară primul examen de bacalaureat în limba română, avându-l ca preşedinte pe C. Mandicevschi, cunoscut compozitor, dirijor și muzicolog;
1919, 16 iunie- Secţia Română se declară independentă şi poartă numele de Liceul „Eudoxiu Hurmuzaki” (a existat şi propunerea de a se numi „Bogdan Vodă”). Clasele româneşti devin clasele principale și cele germane paralele. Ambele secții aveau o conducere pedagogică şi administrativă unică;
Din anul școlar 1919-1920 și până la 1 aprilie 1923, ca urmare opoziției doamnei director Frieda Diamant la măsurile de transformare a Liceului Orășenesc de Fete din Rădăuți în școală românească, sub conducerea Liceului „Eudoxiu Hurmuzaki” a funcționat Secția de Fete a Liceului „Eudoxiu Hurmuzaki”, cu clase nou înființate și cu limba de predare româna;
1924, 24 ianuarie- Apare revista şcolară „Muguri” iniţiată şi condusă de elevul-poet Mihai Horodnic („Mihai Horodnic face posibilă apariţia revistei tipărite, numite de data aceasta „Mugurii”, revista oficială a elevilor din Rădăuţi. Ajutat de către colegii săi Iulian Vesper, Ion Negură, Eugen Prelipceanu, Iftimie Galan, Titus Cârstean, Octavian Munteanu şi Ion Roşca, şi îndrumat de directorul şcolii, Emanoil Isopescu şi profesorul de limba română, Ilie Vişan, Mihai inaugurează revista pe 24 ianuarie 1924, când se împlineau 65 ani de la mica Unire”). Aceasta a apărut până în anul 1929, și a mai avut încă două serii de apariție, una în 1934 (primul număr la Tipografia „Arta” din Rădăuți) și alta în 1940 (redactori A. Cucu și D. Vicol, Tiparul „Mitropolitul Silvestru” din Cernăuți). Se pare că în timpul celui de al Doilea Război Mondial elevii de la liceul nostru au editat și o revistă „Luceafărul”;
1928- Prin legea învățământului se renunță la secțiile liceului prevăzute în legea din 1898, liceul capătă o orientare umanistă și durata studiilor a fost stabilită la opt ani;
1941, iunie–1945, mai- România participă la a doua conflagraţie mondială cu grave consecinţe şi pentru liceul nostru. În acest timp au fost mobilizați pe front profesorii bărbați, iar orele acestora au fost susținute de doamnele profesoare de la Liceul de Fete „Elisabeta Doamna”, din Rădăuți, prin suplimentarea sarcinilor de serviciu și a altor obligații. În același timp, o parte dintre dependințele liceului au fost rechiziționate și transformate în depozite pentru satisfacerea trebuințelor războiului. Anul școlar 1943 – 1944 s-a încheiat mai repede, datorită apropierii frontului de teritoriul românesc. În primăvara lui 1944, liceul și arhiva au fost evacuate în Transilvania. Arhiva, la Liceul „Mihai Viteazul” din Turda și administrația, în comuna Luna, judeţul Turda;
1944-1958- Se derulează ocupaţia militară sovietică în România;
1944-1945 (anul şcolar) şi până în anul 1977, la Liceul „Eudoxiu Hurmuzaki” se desfăşoară cursuri liceale fără frecvenţă;
1948- Învățământul se reformează după modelul sovietic. Liceul „Eudoxiu Hurmuzaki” devine Şcoala Medie Nr. 1, cu 11 clase. Începând din anul 1949, o parte dintre profesorii liceului au funcționat la Școala Medie Tehnică Financiară(Mixtă), din Rădăuți. Între anii 1949 și 1952, cantina Liceului „Eudoxiu Hurmuzaki” a fost și a elevilor Școlii Medii Tehnice Financiare;
1953-1957- Liceul funcţionează cu denumirea şi organizarea de Şcoală Medie Nr. 1 de 10 ani;
Începând cu anul şcolar 1955-1956 şi până în anul şcolar 1991-1992, în cronica liceului sunt înregistrate promoţiile de absolvenţi de cursuri serale, cu profilele: maşini şi utilaje, construcţii de maşini, prelucrări prin aşchiere, industrializarea lemnului, istorie şi filologie;
1972, 22-23 decembrie- Se sărbătoresc 100 de ani de la înființarea liceului și se revine la numele pe care îl purtase înainte de reforma comunistă a învățământului, din 1948: Liceul „Eudoxiu Hurmuzaki”. Până la această dată școala noastră purtase numele de Liceul Nr.1 din Rădăuți. După numeroase pregătiri și o intensă corespondență cu absolvenții, din țară și străinătate, ai liceului, care aveau drept scop aniversarea centenarului liceului, la 27–29 octombrie 1972, serbarea propriu-zisă a fost amânată datorită intervenției PCR, pentru luna decembrie a aceluiași an;
1976- În luna IANUARIE apare revista „Muguri”. Instituţia şcolară se transformă în Liceul Industrial „Eudoxiu Hurmuzachi”, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi a Ministerului Construcţiilor de Maşini, apoi, în subordinea Ministerului Industriei de Maşini, Unelte şi Electrotehnicii;
1982-1983 (anul şcolar)- Se înfiinţează clasele cu profilele: matematică-fizică, mecanică, electromecanică;
1984- Se generalizează învăţământul de 12 ani;
1989- 22 decembrie- Are loc Revoluţia din decembrie 1989;
1990-1991- Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” redevine liceu teoretic şi se înfiinţează clasele cu profilul ştiinţe sociale. În același an școlar reapare revista „Muguri” și, pentru o perioadă, revista elevilor cu numele „Echinox”;
1997, 25-26 octombrie- Liceul Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” sărbătorește 125 de ani de la înfiinţare. Cu această ocazie instituţia noastră şcolară a primit titlul de Colegiul „Eudoxiu Hurmuzachi”;
1999, 5 februarie- Prin ordinul de ministru nr. 3220, cu privire la reţeaua unităţilor de învăţământ liceal şi profesional de stat, este consacrată denumirea de Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”. În această perioadă, alături de revista „Muguri”, seria a V-a, apare sporadic și revista elevilor „Liceul din liceu”;
După anul 2005, au fost editate la „Eudoxiu Hurmuzachi” revistele: „Confluențe”, „EcHo”, „English my love!, „Fragmentarium”, „GAMMA”, „Mate-EH”, „Muguri de știință”, „Salut, ma France!”, „Sirius”;
2012, 26–28 septembrie- Unitatea de învățământ sărbătorește 140 de ani de existență și 200 de ani de la nașterea lui Eudoxiu Hurmuzaki. În cadrul programului manifestărilor festive s-a înscris și excursia efectuată la 6 octombrie, de un grup de elevi și profesori, pe traseul: Cernăuți, Toporăuți și Cernauca (ultima localitate a fost reședința familiei Hurmuzaki pe parcursul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, fiind denumită ca „Mecca a românilor”, pentru că acolo s-au întâlnit tinerii revoluționari din Ardeal, Moldova și Bucovina, care au pus bazele programului de regenerare națională a românilor, în anii 1848–1849);
2014- La 90 de ani de la apariția primului număr al revistei elevilor, „Muguri”, în unitatea școlară își desfășoară activitatea 47 de profesori titulari și învață 1002 elevi;
2017, 01–02 noiembrie- Unitatea de învățământ sărbătorește 145 de ani de existență;
2020- Apare „EUDOXIA” (REVISTA OPINIILOR ÎNTEMEIATE);
2021- 97 de ani de la apariția primului număr al revistei „Muguri”;
2022, 29 octombrie – 01 noiembrie – Unitatea de învățământ a sărbătorit 150 de ani de existență și 210 de ani de la nașterea lui Eudoxiu Hurmuzaki. Apare revista „Muguri” (număr aniversar). Sunt lansate: Monografia Colegiul Național „EUDOXIU HURMUZACHI” – „Contribuții la istoria învățământului rădăuțean” (2012-2022), revista „Muguri de știință” și revista virtuală de limbi moderne „Across Times”. Este prezentată revista „SIRIUS”.